Motivul REAL pentru care roșul și verdele sunt considerate culorile Crăciunului. Care este semnificația lor, de fapt

Sărbătoarea Crăciunului este cea mai iubită și cea mai așteptată sărbătoare a anului. Crăciunul reprezintă, pe lângă o sărbătoare creștină atunci când celebrăm nașterea Mântuitorului Iisus Hristos, o perioadă a tradițiilor și a obiceiurilor transmise din generație în generație. Iată, însă, care este motivul pentru care roșul și verdele sunt considerate culorile Crăciunului.

Semnificația acestor nuanțe datează încă din perioada celților. Aceștia erau de părere că plantele verzi și roșii îi vor ajuta să treacă peste iarna grea. Tradiția a fost păstrată și în zilele noastre. Românii de la sate preferă să își decoreze casele cu instalație verde și roșie pentru a avea noroc anul viitor, dar și pentru a fi protejați de spiritele rele.

Și creștinii consideră că aceste nuanțe simbolizează Crăciunul deoarece le aduc aminte de viața lui Iisus Hristos. Încă din bătrâni se spune că roșul semnifică sângele Mântuitorului în timp ce verdele reprezintă viața eternă, copacul vieții. De asemenea, această nuanță rezistă și pe durata iernii. Multe plante își păstrează frunza verde în ciuda frigului și zăpezii, fiind nemuritoare.

DOLIU în lumea interlopă din România! „Regele de la Nisa” a murit de...

Orașele din România în care plouă cu gheață de Revelion. Avertismentul meteorologilor Accuweather

Roșu și verde au rămas culorile care se poartă de Crăciun și în zilele noastre. Cei mici își amintesc de Moș Crăciun cu barbă albă și un costum roșu, așa cum este ilustrat în reclamele ”Coca Cola”, realizate de Haddon Sundblom.

Tradiții și obiceiuri de Crăciun 2024 în Ajun

Pentru copiii din România, Moş Crăciun vine din nordul îndepărtat pentru a aduce daruri celor care au fost cuminţi. Acestea sunt lăsate sub brandul de Crăciun şi, în funcţie de obiceiurile zonei, cadourile se deschid fie în Ajun, după slujbă, fie în ziua de Crăciun.

Înainte de Ajun, în noaptea de 23 spre 24 decembrie, în unele zone ale țării se face masa de Ajun, pentru sufletele morților, cu alimente de post la care este invitat și preotul ca să le guste și să le binecuvânteze. Iată ce obiceiuri se repsectă cu sfințenie:

• Nu se bea rachiu, considerându-se băutura diavolului
• Nu se dă de împrumut și se ia înapoi ce s-a împrumutat
• Nu se aruncă gunoiul
• Se spune că nu e bine să te bați, nici măcar în glumă, că te umpli de bube în timpul anului
• Copiii pornesc cu colindul: „Bună dimineața la Moș Ajun, ne dați ori nu ne dați”
• În unele zone, copiilor li se dă să mănânce bostan, ca să fie grași tot anul
• În noaptea dinspre Crăciun se spune că apa se preface în vin și animalele vorbesc
• Cei care cresc albine nu trebuie să dea nimic din casă în ziua de Ajun, pentru ca albinelor să le meargă bine și să nu le piardă la roit
• Fetele nemăritate trebuie să țină post negru pentru a-și putea visa ursitul. Acest obicei se urmează în anumite zone ale țării. De asemenea, în alte regiuni ale țării, fetele, pentru a-și vedea ursitul, lasă afară peste noapte puțin din toate felurile de mâncare negustate, astfel ursitul va veni și va gusta, iar acestea vor putea să-l vadă
• La țară, în ziua de Ajun se coace cozonacul. În această zi se pun pe masă două pâini, sare, peşte, grâu şi un pahar cu apă, şi se crede că noaptea vin membri de familie morţi şi mănâncă